Alaturi de nicotina, fumatorii mai inhaleaza aproximativ 4000 de substante chimice. Multi dintre acesti compusi sunt agenti activi chimici, ce cauzeaza modificari majore in organismul uman. Fumatul afecteaza aproape fiecare organ al corpului, conducand la instaurarea multor afectiuni si boli.

Cei mai periculosi compusi chimici ai tutunului

Gudronul – acesta este termenul colectiv ce desemneaza particule variate existente in tigara. Aceste particule contin chimicale ce includ inclusiv substante cancerigene. De culoare maro, gudronul este lipicios si coloreaza dintii, unghiile si tesutul pulmonar al fumatorului.

Monoxidul de carbon – in cantitati mari, acest gaz este fatal pentru ca substituie oxigenul din sange. Fiecare globula rosie a sangelui contine hemoglobina; moleculele cu oxigen sunt transportate prin organism de aceste cromoproteine de culoare rosie. Monoxidul de carbon preia cu usurinta locul oxigenului din hemoglobine. Lucrul acesta inseamna ca inima unui fumator trebuie sa pompeze mai mult pentru a trimite suficient oxigen catre creier si celelalte organe.

Cianida de hidrogen (cianida – sare toxica a acidului hidrocianic) – plamanii contin perisori firavi (cili), care, prin miscarile lor, indeparteaza substantele straine (particule de praf) din plamani. Cianida impiedica cilii sa-si indeplineasca rolul de “curatatori” ai plamanilor; astfel, substantele chimice din tutun sunt libere sa se instaleze in interiorul plamanilor. Alte substante chimice care afecteaza plamanii sunt: hidrocarburile, acizii organici, fenolii si agentii oxidanti.

Radicalii liberi – aceste substante chimice reactive dauneaza miocardului si vaselor sanguine. Colesterolul interactioneaza cu radicalii liberi conducand la depunerea grasimilor pe peretii arterelor. Actiunea lor determina confruntarea fumatorului cu afectiuni cardiovasculare – accident vascular cerebral si atac de cord.

Metalele – tigara cotine particule din metale periculoase precum arsenic si cadmiu. O parte din aceste metale prezinta proprietati cancerigene.

Compusi radioactivi – tutunul contine compusi radioactivi care sunt cancerigeni.

Cum este afectat sistemul respirator?

  • iritatii ale traheei si ale laringelui;
  • reducerea unei bune functionarii a plamanilor din cauza ingustarii cailor respiratorii provocata de cantitatea excesiva de mucus;
  • impiedicarea curatarii plamanilor;
  • cresterea riscului de infectii pulmonare, manifestate prin simptome precum tuse si respiratie greoaie – aparitia “haraitului” in timpul procesului de inspirare-expirare;
  • afectiuni permanente ale sacilor alveolari ai plamanilor.

Cum este afectat sistemul circulator?

  • cresterea presiunii arteriale;
  • comprimarea vaselor sanguine;
  • reducerea cantitatii de oxigen transportata de sange;
  • predispunere pentru formarea cheagurilor de sange;
  • depunerea grasimilor pe peretii arterelor;
  • cresterea riscului de accident vascular cerebral si atac de inima din cauza blocajului sanguin.

Cum este afectat sistemul imunitar?

Sistemul imunitar este grav afectat. Fumatorul este predispus infectiilor respiratorii, in primul rand, precum si a altor boli. Dureaza mai mult pana cand organismul se reface in urma bolilor.

Cum este afectat sistemul osos si muscular?

  • scaderea tonusul muscular;
  • reducerea densitatii osoase.

Alte efecte asupra organismului

  • iritarea si inflamarea stomacului si a intestinelor (gastrite, colon iritabil etc.);
  • cresterea riscului de ulcer gastric sau duodenal;
  • reducerea abilitatilor de miros si gust;
  • incretirea prematura a pielii;
  • accentuarea riscului de orbire;
  • afectiuni ale gingiilor.

Organismul barbatului

  • scaderea cantitatii de sperma;
  • reducerea mobilitatii spermatozoizilor;
  • afectarea hormonilor masculini.

Organismul femeii

  • reducerea fertilitatii;
  • inregistrarea unui ciclu mestrual neregulat sau absenta menstruatiei;
  • instaurarea menopauzei la o varsta tanara;
  • cresterea riscului de cancer de col uterin;
  • marirea riscului de accident vascular cerebral daca femeia are peste 35 de ani si foloseste pilule anticonceptionale.

Smoking kills

Un procent de 40% dintre fumatori mor din cauza afectiunilor cardiovasculare ce sunt agravate de nicotina; atacurile de cord survin, in special, in randul tinerilor fumatori.

Fumul de tigara contine peste 4700 de compusi chimici dintre care 60 sunt cancerigeni. Fumatul este responsabil pentru mai mult de 85% dintre cazurile de cancer pulmonar, fiind de asemenea asociat cu alte forme de cancer: cancer al gurii, faringelui, laringelui, esofagului, stomacului, pancreasului, colului uterin, rinichilor si colonului. In urma studiilor s-a descoperit ca tutunul este asociat inclusiv cu leucemia. El mareste riscurile confruntari cu afectiunile cardiovasculare – accidentul cardiovascular cerebral, afectiunile vasculare periferice, anevrismul aortic. Multe componente ale tigarii au fost caracterizate ca “agenti citotoxici” – care au efect toxic asupra celulelor – ce irita aparatul respirator, avand ca rezultat marirea secretiei de mucus bronsic.

Fumatul unei tigari a fost divizat de catre cercetatori in doua categorii: Fumat Principal – FP (mainstream smoke – MS) si Fumat secundar – FS (Sidestream smoke – SM). Fumatul principal se refera la fumul ce este tras in plamani in timpul fumatului. Fumatul secundar desemneaza fumul ce rezulta din arderea tigarii intre doua fumuri.

Compozitiile chimice ale celor doua tipuri de fum sunt aproximativ calitativ similare din moment ce ambele rezulta din arderea tigarii, insa exista o diferenta semnificativa din punct de vedere cantitativ.

Temperatura la care se formeaza FP este cu mult mai mare decat cea care se fomeaza la FS. Rezultatul consta in faptul ca FS contine o cantitate mai insemnata de compusi organici chimici decat FP. Multe studii au incercat indirect sa demonstreze ca FS este mult mai toxic decat FP.

Chiar daca nu este posibil sa examinam toti compusii si efectele lor toxice, raportul de mai jos se focalizeaza pe componentele cancerigene principale care se regasesc in tigara.

Compusi cancerigeni din tigarile obisnuite

  • hidrocarburi aromatice policiclice;
  • compusi N-nitroamine;
  • amine aromatice;
  • urme metalice (Cadmiu, Nichel, Arsenic, Poloniu-210).

Tigara si sistemul circulator

Tutunul contine peste 4700 de chimicale, cele mai multe dintre ele daunand organismului. Dintre acestea, peste 60 sunt cancerigene si peste 600 nocive. Restul, afecteaza organismul prin faptul ca inhiba activitatea plamanului si astfel ingreuneaza respiratia.
Nicotina determina marirea presiunii sanguine, inima fiind nevoita sa lucreze mai mult si mai greu. Monoxidul de carbon produce accelerarea batailor de inima pentru ca inlocuieste oxigenul din sange.
Gudronul dintr-o tigara contine sute de chimicale care cauzeaza cancerul.
Fumatul determina blocarea arterelor – lucru ce conduce la producerea atacurilor de cord, a accidentelor vasculare cerebrale si a afectiunilor vasculare periferice. Inima devine suprasolicitata, cantitatea de oxigen se reduce, cheagurile se formeaza pe peretii vaselor sanguine, marindu-se riscul de potentiale schimbari fatale in bataile inimii.
Comparativ cu nefumatorii, fumatorii au un risc de 70% mai mare de confruntare cu o afectiune coronariana mortala.

Factorii de risc ai tigarii

Afla cu ce anume te confrunti, daca fumezi tigari obisnuite:

  • riscul accidentelor vaculare cerebrale se maresc de la 2 la 6 ori mai mult;
  • daca iei anticonceptionale si fumezi sporeste si riscul de a prezenta in viitorul apropiat o afectiune cardiovasculara;
  • riscul atacurilor de cord se mareste de trei ori mai mult;
  • se accentueaza, de 5 ori mai mult, si posibilitatea de a suferi din cauza afectiunilor arteriale periferice, afectiuni ce conduc la gangrena.

Ce se intampla cu fumatorii pasivi?

Nefumatorii, care traiesc cu fumatorii, sunt predispusi sa sufere un accident vascular cerebral. Nonfumatorii copii pot suferi din cauza bronsitei, pneumoniei, astmului.

Tinerii si tigarile

Fumatul reprezinta un obicei care “se ia” de pe bancile liceului. 80% dintre fumatorii “novice” sunt studentii si adolescentii;
Exista mai multi factori care determina o persoana sa se apuce de fumat din timpul scolii:

  • o slaba incredere in sine;
  • parerea gresita conform careia fumatul reprezinta ceva pozitiv;
  • modalitatea de a fi acceptat intr-un anumit grup de prieteni;
  • parinti fumatori;
  • posibilitatea de a cumpara tigari de oriunde.

Tinerii se lasa de fumat din cauza prietenilor, pretului pachetului de tigari, reactiei parintilor, gustului tigarii.

Beneficiile renuntarii la fumat

Riscurile dezvoltarii afectiunilor cardiovasculare se diminueaza foarte mult, dupa numai un an de incetare a fumatului.
In decurs de 2-6 ani, riscul dezvoltarii afectiunilor coronariene devine similar cu acela prezentat de un nefumator.
Pe langa beneficiile sanatoase, intreruperea acestui viciu are si beneficii financiare; daca fumezi zilnic un pachet de 20 de tigari de 10 lei si te lasi, economisesti pe an aproximativ 900 de euro (3,560 lei).